Deputatul călărășean Dragoș Coman a lansat o inițiativă legislativă prin care urmărește transformarea în lege a Ordinului de ministru nr.500 din 2022, cunoscut în spațiul public drept „Legea Novak”. Acest ordin, emis în timpul mandatului fostului ministru al sportului Carol Eduard Novak, prevede ca minimum 40 la sută dintre sportivii participanți în competițiile interne, în sporturile de echipă, să fie români. Prin această propunere, deputatul Dragoș Coman dorește să ofere un cadru legislativ solid și durabil care să protejeze și să încurajeze participarea sportivilor autohtoni în competițiile interne, promovând astfel dezvoltarea sportului românesc și oferirea de șanse reale de creștere în valoare a generațiilor viitoare de performeri.
„Până acum, obligația ca echipele din competițiile naționale să includă sportivi români în proporție de 40 la sută era doar o prevedere administrativă, ușor de ocolit și contestată. Prin noua propunere legislativă, această cerință devine lege, cu sancțiuni clare și autorități desemnate să verifice aplicarea. Prin urmare, până acum nu exista o pondere legală minimă obligatorie, ci doar o reglementare administrativă, contestabilă și fără „dinți”. Noua propunere o transformă în lege cu aplicare clară și sancțiuni usturătoare – adică de la intenție la execuție. Astfel, sportul românesc nu mai este doar un teren de joc, ci și un teren de afirmare pentru tinerii noștri”, își explică deputatul călărășean inițiativa legislativă.
Subiectul nu este deloc simplu și a născut numeroase controverse în spațiul public și contestări la nivelul federațiilor implicate. Astfel, „Legea Novak” a fost aplicată, în general, în competițiile interne pe echipe aflate în subordinea federațiilor care primesc finanțare de la stat, în baza contractelor de finanțare semnate cu ministerul de specialitate. Aplicarea a fost neuniformă și a ținut de rezistența la schimbare a campionatelor respective.
Astfel, în ligile naționale de volei, ordinul a fost aplicat în litera sa, iar cluburile au fost obligate să respecte cota de 40 la sută jucători români pe teren, ceea ce a dus la reconfigurarea loturilor și o scădere a numărului de sportivi străini. La baschet, nu s-a impus un procent, dar echipele au fost obligate să mențină minimum doi jucători români în teren, în permanență. De cealaltă parte, în competițiile de handbal, ordinul fusese anulat în instanță la cererea clubului Gloria Bistrița, însă Înalta Curte de Casație și Justiție a admis, la începutul anului 2025, recursul ANS și cererile de intervenție ale HC Zalău, Federația Română de Volei și a fostului ministru Carol Eduard Novak, astfel că ordinul devine obligatoriu, din viitorul sezon, atât în Liga Florilor, cât și în Liga Zimbrilor.
„Sportul nu trebuie privit ca un moft, ci ca o investiție în sănătatea tinerilor, în identitatea locală și în coeziunea comunității. Iar o lege solidă, ca fundament, poate deveni trambulina de care avem nevoie, mai ales în județe ca al nostru, unde resursa umană există”, consideră Dragoș Coman.
Totuși, indiferent de rezultatul acestui demers legislativ, există sporturi, iar fotbalul este cel mai cunoscut, pentru care acest ordin (viitoare lege), are (ar avea) un efect nul, în condițiile în care Federația Română de Fotbal și Liga Profesionistă de Fotbal au autonomie sporită și statut juridic distinct, existând temeri clare că o astfel de lege ar fi neconformă cu legislația UEFA. Mai mult, în acest format, legea intră în contradicție cu principiul liberei circulații a lucrătorilor pe piața unică a muncii în Uniunea Europeană, principiu ce se aplică direct sportivilor profesioniști, conform jurispurudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Astfel de inițiative legislative, precum cea a deputatului Dragoș Coman de transformare a „Legii Novak” într-un cadru legislativ stabil, pot crea premisele necesare pentru protejarea sportivilor români. Totuși, adevăratul motor al performanței rezultă din sprijinul concret în susținerea cluburilor de copii și juniori, dar și din implicarea în dezvoltarea infrastructurii sportive a autorităților locale și naționale.
„În județul Călărași, implicarea autorităților locale în valorificarea fondurilor pentru infrastructură sportivă este… să zicem, „în dezvoltare”, ca să folosim un termen din limbajul de PR instituțional. Unele UAT-uri au înțeles oportunitatea, altele încă joacă în ligile inferioare ale inițiativei administrative. Tocmai de aceea, consider esențială o componentă legislativă care să simplifice accesul la fonduri, să încurajeze parteneriate public-private și să penalizeze pasivitatea cronică”, a concluzionat deputatul Dragoș Coman.
Așadar, autoritățile locale au un rol esențial în identificarea, susținerea și dezvoltarea tinerelor talente, prin investiții în infrastructura sportivă, finanțarea cluburilor locale și crearea unor parteneriate solide între școală, comunitate și cluburi. Fără implicarea activă a comunităților și administrațiilor locale, orice lege rămâne doar o intenție bună pe hârtie. Performanța se construiește în fiecare cartier, comună și oraș, în sala și pe terenurile de sport din școli și licee. Și, de acceea, de acolo trebuie să înceapă sprijinul real.
Be the first to comment