Populația rezidentă a județului Călărași a scăzut, de la ultimul recensământ, cu peste 23.000 de locuitori

Deficiențe grave depistate de echipele de control în centrele rezidențiale din județul Călărași. FOTO: Pixabay

Instituția Prefectului județului Călărași informează că, potrivit rezultatelor provizorii ale Recensământului Populației și Locuințelor runda 2021 (RPL2021), populația rezidentă a județului Călărași este 283 mii persoane (283458 persoane), în scădere cu 23 mii locuitori (23233 persoane) față de recensământul precedent (octombrie 2011). Majoritatea populației rezidente este de sex feminin (144 mii, reprezentând 50,9 la sută) și trăiește în mediul rural (183 mii, reprezentând 64,5 la sută).

Din punctul de vedere al mărimii populației rezidente, județul Călărași se situează pe locul 34 în ierarhia județelor.

Fenomenul de îmbătrânire s-a accentuat la nivelul județului Călărași. Vârsta medie a populației rezidente crescând la 42,4 ani (față de 41,1 ani la RPL2011). Față de vârsta medie pe țară, vârsta medie a județului nostru este egală (42,4 ani). În ierarhizarea județelor după vârsta medie la RPL2021, județul Călărași se plasează pe locul 22.

În cadrul Regiunii Sud Muntenia din care face parte și județul nostru, vârsta medie este de 43,6 ani, județul nostru poziționându-se pe locul al 6.

Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani și peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Călărași este 121,1 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mic decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 0,1.

Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependențǎ demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 57,1 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mare decât raportului de dependență demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte.

Structura pe localități a populației rezidente a județului Călărași

În ultimii zece ani, între cele două recensăminte, majoritatea județelor au scăzut ca dimensiune sub aspectul numărului de locuitori (39 din 42 de județe, inclusiv municipiul București). În aceeași categorie se încadrează și județul nostru.

În cadrul județului Călărași, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori între cele două recensăminte sunt: comuna Frumușani care a ajuns la o populație de 6124 persoane (cu 265 persoane mai mult decât în 2011), comuna Modelu cu o populație rezidentă de 10052 persoane (cu 213 persoane mai mult decât în 2011) și comuna Dragoș Vodă cu o populație rezidentă de 3010 persoane (cu 148 persoane mai mult decât în 2011).

Ierarhia se modifică dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comuna Dragoș Vodă și comuna Frumușani au crescut cu 5,2 la sută față de 2011 ajungând la o populație de 3010 locuitori, respectiv 4,5 la sută ajungând la o populație de 6124 locuitori.

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Căscioarele (1546 locuitori, -19,1 la sută față de populația din 2011) și comuna Sohatu (2650 locuitori, -18,2 la sută față de populația din 2011).

Ca și la RPL2011, comuna cea mai mică din județ este comuna Gurbănești cu numai 1148 locuitori (în scădere față de RPL2011 când s-au recenzat 1380 locuitori).

Cea mai mare comună din județ este comuna Modelu care a crescut față de RPL2011 cu 213 persoane, menținându-și această poziție fruntașă la ambele recensăminte.

Orașul Lehliu Gară este orașul cel mai mic din cadrul județului (5991 locuitori față de 6502 locuitori la RPL2011).

Cel mai mare oraș din județ, conform rezultatelor provizorii ale RPL2021, este Budești (7126 locuitori față de 7725 locuitori la RPL2011) .

Municipiul Călărași, reședință a județului în care locuim, are o populație rezidentă de 58215 persoane, mai mică decât în urmă cu zece ani, cu 6966 persoane.

Între cele două recensăminte, doar două localități și-au păstrat aproape aceeași dimensiune, Belciugatele și Spanțov.

Structura etnică și confesională a populației rezidente a României

Informația privind etnia a fost disponibilă pentru 254,6 mii persoane (din totalul celor 283,5 mii persoane care formează populația rezidentă a județului Călărași). S-au declarat români 236,4 mii persoane (92,9 la sută).

Populația de etnie romă reprezintă 6,9 la sută din populația care și-a declarat etnia.

Niciuna din celelalte etnii nu a depășit 0,1 la sută din totalul populației care și-a declarat etnia.

Potrivit liberei declarații a celor 254,4 mii de persoane care au declarat limba maternă, structura populației din județul Călărași după limba maternă se prezintă astfel: pentru 99,0 la sută limba română reprezintă prima limbă vorbită în mod obișnuit în familie în perioada copilăriei și 0,8 la sută limba romani. Nici una din celelalte limbi materne nu a depășit procentul de 0,1 la sută din totalul populației care și-a declarat limba maternă.

Structura confesională a fost declarată de 253,1mii persoane din totalul populației rezidente a județului Călărași și arată că 98,0 la sută dintre persoanele care au declarat religia sunt de religie Ortodoxă, 0,8 la sută au declarat ca sunt de religie Penticostală (Cultul Creștin Penticostal – Biserica lui Dumnezeu Apostolică) și 0,3 la sută au declarat că sunt de religie Adventistă de Ziua a Șaptea.

Structura populației rezidente pe stări civile

Din populația rezidentă a județului, 46,9 la sută cuprinde persoane care au starea civilă legală de căsătorit(ă). Sunt căsătoriți 66,0 mii bărbați și 66,9 mii femei. Nu au fost niciodată căsătoriți 43,6 la sută. Dintre aceștia 52,4 la sută sunt bărbați și 47,6 la sută sunt femei.

Persoanele văduve reprezintă 5,4 la sută din totalul populației rezidente a județului. Dintre aceștia 18,6 la sută sunt bărbați și 81,4 la sută sunt femei.

Structura după nivelul de instruire absolvit

Din totalul populației rezidente a județului Călărași, 42,7 la sută au nivel mediu de educație (postliceal, liceal, profesional, învățământ complementar sau de ucenici), 49,9 la sută au nivel scăzut (preșcolar, primar, gimnazial sau fără școală absolvită) și 7,4 la sută nivel superior.

Din punctul de vedere al ponderii populației rezidente cu nivel superior de educație, județul Călărași se situează pe penultimul loc în ierarhia județelor.

Structura populației după nivelul de educație absolvit diferă pe cele două sexe.

Astfel dintre cei 121043 persoane care au nivel mediu de educație, 54912 persoane sunt de sex feminin (45,4 la sută) și 66131 persoane sunt de sex masculin (54,6 la sută). Din 20910 persoane, populație cu nivel de educație ridicat, 11795 persoane sunt de sex feminin, reprezentând 56,4 la sută din aceasta populație iar din cei 141505 persoane care reprezintă populația cu nivel scăzut de educație , 77571 sunt persoane de sex feminin reprezentând 54,8 la sută.

Structura populației după statutul activității curente

Populația activă a județului Călărași este de 115 mii persoane, fiind compusă din 105,9 mii persoane ocupate și din 9 mii de șomeri.

Populația inactivă cuprinde 168,5 mii persoane din care pensionarii și beneficiarii de ajutor social reprezintă aproape două cincimi (37,5 la sută), iar elevii și studenții aproape o treime (28,5 la sută).

Din punctul de vedere al ponderii populației ocupate în populația rezidentă a județului, județul Călărași se situează pe locul 25 în ierarhia județelor.

Din punctul de vedere al ponderii populației șomere în populația rezidentă a județului, județul Călărași se situează pe locul 14 în ierarhia județelor.

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația CLnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe CLnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*