Muzeul Dunării de Jos prezintă în cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, Cana Getică

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului în luna iulie, în cadrul proiectului ”Exponatul lunii”, Cana Getică.
Potrivit Muzeului Dunării de Jos, săpăturile arheologice, scot an de an la lumină obiecte vechi de milenii, care poartă în ele lumina cunoașterii.

„Fragmentele unui vas de lut, descoperite pe malul Borcei, în dreptul localității Gâldău, în anul 2005, vin să întărească cele spuse.
Este vorba despre o cană de lut, getică, lucrată manual, dintr-o pastă fină de culoare cărămizie, cu incluziuni rare de nisip și pietricele.
Vasul, de mărime medie, are forma unui borcan, cu fundul plat, gura largă și ușor alungită, cu buza dreaptă din care se desprinde o toartă lată.
La exterior, sub buză, se observă șerpuind un brâu destul de fin, canelat, iar pe acest brâu sunt amplasate trei mici apucători în cruce cu toarta.
În timp, vasul a trecut printr-o ardere secundară, lucru ce a favorizat o ușoară deformare a câtorva fragmente ceramice, îngreunând asamblarea fidelă a acestora.
Astfel pot fi observate mici diferențe între cioburile vasului și zonele completate.
De altfel, acest lucru a fost vizibil încă din intervențiile anterioare de restaurare, când lipiturile fragmentelor s-au desprins, vasul fiind practic dezasamblat și bineînțeles s-a impus o nouă intervenție a restauratorului.
Rolul restauratorului fiind acela de a aplica metodele adecvate, prin care se poate reconstitui cât mai fidel partea de adevăr istoric a obiectului.
Restaurarea propriu-zisă a vasului de lut, supus atenției noastre a constat în curățarea mecanică a vechiului adeziv  din zona îmbinării fragmentelor, lavarea fragmentelor și îndepărtarea prafului depus, precum și renunțarea la vechile plombe de ipsos murdare și neconforme.
Cele 31 de fragmente rezultate, le-am reasamblat folosindu-mă de un adeziv tip aracet, susținând îmbinările fragmentelor pe care le-am fixat în lădița cu nisip, cu mici bucăți de plastilină.
Lacunele apărute în procesul de restaurare, le-am completat cu ipsos de modelaj cu ajutorul unor mulaje, luate cu fâșii de ceară ușor încălzită.
În realizarea integrării  cromatice a completărilor, m-am folosit de acea manieră care evidențiază cât mai puțin posibil fragmentaritatea obiectului.
După restaurare, vasul va reintra în circuitul expozițional, însoțit fiind de recomandările de conservare, menționate în fișa de restaurare a obiectului” – restaurator Oana Virginia