Mari personalități călărășene la Muzeul Dunării de Jos: personalitatea lunii aprilie, matematicianul Florin Vasilescu

Muzeul Dunării de Jos, Călărași. FOTO Adrian Boioglu
Muzeul Dunării de Jos, Călărași. FOTO Adrian Boioglu

Muzeul Dunării de Jos, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Călărași, prezintă publicului personalitatea lunii aprilie: Florin Vasilescu, matematician.

S-a născut la Călărași, la 3/15 aprilie 1897, ca fiu al profesorului de liceu de limba română Constantin Vasilescu. A urmat școala primară la Buzău, cursul inferior de liceu la „Unirea” din Focșani, iar cursul superior la liceul „Petru si Pavel” din Ploiești. În anul 1915 intră la Facultatea de matematici a Universității din București. Ca licean, apoi ca student, a colaborat la „Gazeta matematică”, unde a fost imediat remarcat.

A participat la războiul din 1916 – 1918 ca sublocotenent într-o companie de aerostație creată de misiunea generalului francez Berthelot. În 1918, Florin Vasilescu își trece licența în matematici, la Universitatea din Iași. Demobilizat în mai 1918, el a funcționat pentru scurt timp la Iași ca asistent al profesoarei Vera Myller. Pentru a-și pregăti teza de doctorat în matematici, îl găsim la Paris, la Sorbona. Între timp obține o bursă și trece pe la universitățile germane pentru a studia noutățile din creația matematică germană. S-a reîntors la Paris, alege pentru doctorat una din cele mai interesante și moderne noutăți matematice pentru acel timp: Funcțiile multiforme de variabile reale.

Teza de doctorat în matematici o susține la 28 mai 1925, având ca titlu: „Essai sur les fonctions multiformes de variables reelles”, obținând din partea comisiei de examinare calificativul „tres honorables”. După susținerea doctoratului, Vasilescu se întoarce în România, unde este numit asistent al profesorului Emil A. Pangrati.

În această calitate funcționează până la 1 octombrie 1926, când a demisionat. În toamna anului 1926 obține bursa de studii la Paris și apoi bursa la Harvard SUA. În vara anului 1930, Vasilescu se întoarce în țară și este numit profesor titular de geometrie superioară și diferențială la Facultatea de Științe a Universității din Cernăuți.

Prima însărcinare în învățământul universitar francez a avut-o în calitate de conferențiar de matematici la Universitatea din Montpellier în anul 1937 și este titularizat în 1938, iar la 1 ianuarie este înaintat ca profesor fără catedră. De la Montpellier a trecut la Universitatea din Lille, unde preia catedra de mecanică rațională. Între anii 1943-1958 a funcționat ca profesor fără catedră la Facultatea de Științe a Universității din Rennes, ținând cursuri de mecanică fluidelor, precum și un curs special de calcul simbolic.

În activitatea didactică, Florin Vasilescu a fost un conferențiar plăcut. În afară de însărcinările didactice din România și Franța și conferințele ținute în 1928-1930 în SUA, în palmaresul său sunt trecute multe prelegeri la Paris și Geneva, tratând despre cercetări personale în domeniul mecanicii fluidelor, aplicații în fizica matematică.

În 1956 s-a îmbolnăvit de astenie, fiind spitalizat, apoi odihnindu-se câteva luni. A revenit în învățământ. În dimineața zilei de 15 octombrie 1958, în timp ce era în vizită la un prieten a avut un acces cardiac în urma căruia a decedat. A fost înmormântat la Vienne-le Chateau.

Opera de frunte în care, pe timpul său nu a avut rival științific, este aceea realizată în domeniul teoriei potențialului.

Bibliografie: http://www.fizchimarad.ro/doc/18-19/Florin%20Vasilescu_biografie.pdf

Răspunderea pentru textul acestui articol aparține exclusiv autorului. În cazul unui comunicat de presă, răspunderea aparține exclusiv instituției care l-a emis și persoanelor fizice sau juridice care au fost citate în articol.

Publicația CLnews, persoana juridică asociată cu aceasta și persoanele fizice care administrează această companie nu își asumă răspunderea pentru informațiile publicate de autorii articolelor sau ale comunicatelor de presă.

Informațiile de pe CLnews.ro sunt obținute din surse publice și deschise.

Conform articolului 7 din legea 190/2018, prelucrarea în scop jurnalistic este derogată de prevederile Regulamentului general privind protecția datelor cu caracter personal daca este asigurat un echilibru în ceea ce privește libertatea de exprimare și dreptul la informație.

Be the first to comment

Leave a Reply

Your email address will not be published.


*